Astăzi vom dezbate un subiect controversat despre care am auzit păreri pro și contra, tocmai de accea am decis să facem acest articol prin care să demontam orice mit .

Cu toții știm ca anual zeci de mii de construcții sunt afectate datorită evenimentelor seismice, desigur aici vorbim de constructii clasice realizate prin zidaria din caramida, BCA, etc. si vorbim doar de acestea deoarece construcțiile pe structură metalică sunt mult mai rezistente la daunele provocate de cutremure.

Prin acest aricol vreau sa argumentăm de ce construcțiile pe structură metalică sunt mai rezistente la aceste evenimente seismice, prin urmare va las mai jos argumentele concrete care denotă ca acestea nu sunt doar mit-uri, ci este realitatea contrucțiilor confecționate din metal, iata cateva argumente :

1.Otelul este ușor

2. Otel este flexibil

3. Otelul este foarte rezistent

Sa le luăm pe rând :

Unul dintre principalele beneficii ale utilizării oțelului pentru o clădire este acela de a fi foarte ușor mentinând în același timp un nivel ridicat de rezistenta. Materiale ușoare și rezistente, cum ar fi oțelul elimină unele dintre problemele care fac clădirile traditionale vulnerabile la cutremure. O presiune mai mica este pusa pe diferite componente in timpul unui eveniment seismic, datorita greutătii scăzute a oțelului. Concluzia este că structurile din oțel  au toleranțe mai ridicate, astfel încat cutremurele provoacă mai puține daune.

Deși oțelul este rezistent, este de asemenea flexibil. Se poate deforma chiar și răsuci în aproape fiecare direcție, fără a-și pierde integritatea structurală. Flexibilitatea este unul dintre cele mai importante aspecte ale clădirilor în zonele care sunt predispuse la cutremure. Flexibilitatea oțelului va permite unei cladiri să supraviețuiască cu ușurință unei activități seismice moderate fară a cauza daune structurale reale. Oțelul este diferit de lemn sau beton, deoarece mișcarea aliajului nu provocă daune permanente materialului.

Ceea ce nu poate fi trecut cu vederea este rezistența oțelului. Un alt motiv pentru care structurile realizate din oțel se comportă bine in timpul cutremurelor este pur și simplu din cauza structurii moleculare a aliajului. Oțelul nu se va sfărâma sau rupe ca alte materiale de construcții. Acesta are un randament mare al greutatii, astfel încât, chiar dacă o greutate în plus este plasată pe clădire in timpul activității seismice nu va depăși toleranțele oțelului. Acest lucru permite ca o construcție să supraviețuiască cu ușurință unui cutremur.

La care se mai pot adăuga următoarele aspecte :

Faptul că oțelul este ușor și rezistent permite fabricarea de componente mari de construcție. Acestea ar putea fi coloane mari, grinzi sau panouri de perete. Elementele mari de construcție sunt importante pentru a proteja o structură de evenimente seismice, deoarece acestea sunt in masura să se răsucească și să se miște fară a se rupe. Componentele mari au un nivel ridicat de elasticitate in comparatie cu elementele formate din mai multe părți mici/ distincte imbinate cu adezivi sau buloane.

Otelul este o alegere populara pentru cladiri rezistente la cutremure, deoarece are proprietăți unice care nu sunt prezente in alte tipuri de materiale. Multe construcții folosesc o combinație de betoan special și alte materiale, cum ar fi bambus sau material plastic. Oțelul dă designer-ilor și inginerilor libertatea de a crea o cladire care indeplinește toate recomandările și toleranțele pentru a supraviețui unui eveniment seismic. De asemenea, este un material de construcție ușor acesibil și necostisitor, în comparație cu alte opțiuni mai exotice disponibile astăzi.

În imaginea atașată vedem o diferență majora între cele 2 tipuri de materiale folosite în construcție, de aceea vom mai puncta anumite aspecte .

Vom pune in balanță câteva aspecte despre cele 2 construcții după cum urmează:

1. Construcțiile din zidărie:

• Rigiditate ridicată, dar ductilitate scăzută: Zidăria (cărămida, piatra, betonul nearmat) este rigidă și rezistentă la compresiune, dar slabă la forțele de întindere și forfecare. În timpul unui cutremur, forțele laterale generate depășesc rapid limitele de rezistență ale materialului.
• Fără capacitate de disipare a energiei: Zidăria nu poate absorbi și disipa energia seismică în mod eficient. De aceea, crăpăturile și prăbușirile sunt frecvente.
• Greutatea proprie ridicată: Masa mare a clădirilor din zidărie amplifică forțele seismice asupra structurii (forța seismică = masă x accelerație).
• Fragilitate: Structurile din zidărie tind să cedeze brusc, fără avertisment, ceea ce le face mai periculoase.

2. Construcțiile din metal:

• Ductilitate și flexibilitate superioare: Metalele, precum oțelul, sunt capabile să se întindă și să se deformeze fără a se rupe. Aceasta le permite să absoarbă energia seismică și să se adapteze mișcărilor solului.
• Rezistență ridicată la forfecare și întindere: Structurile metalice sunt concepute să reziste mai bine la forțele laterale generate de un cutremur.
• Capacitate de disipare a energiei: Structurile din metal au articulații flexibile și pot prelua mișcările solului fără să sufere daune semnificative.
• Greutate proprie redusă: Masa mai mică a materialului reduce forțele inerțiale care acționează asupra structurii în timpul unui cutremur.

Exemplu concret:

• O casă din zidărie nearmată într-un cutremur sever poate prezenta crăpături în pereți și, în cazuri extreme, pereții pot colapsa complet.
• O clădire din oțel poate suferi deformări vizibile (cum ar fi îndoirea grinzilor), dar aceasta rămâne intactă și nu se prăbușește.

Concluzie:

Rezistența unei structuri la seisme depinde de materialele utilizate, greutatea structurii și designul ei. Zidăria este mai potrivită pentru zone fără activitate seismică intensă, în timp ce structurile din metal sunt preferate în regiunile predispuse la cutremure, datorită flexibilității și rezilienței lor.